SE spune că un împărat de demult, care ca toți împărații trăia în belșug și fericire, era chinuit de gândul morții. Cum să pleci din viața asta atât de frumoasă, gândea înălțimea sa, când nu știi ce te-așteaptă dincolo?
Oare nu s-ar putea găsi un leac, ceva care să mă facă nemuritor? Read more →
ERA odată un om atât de lacom și apucător, încât nu putea vedea la cineva un lucru, fără a încerca să-l fure, să-l facă al lui.
Într-o zi, văzu că într-un templu nou se instalază un clopot mare și frumos. Puse gând să-l fure, Read more →
ERAU odata doi voinici, buni prieteni, dar care se vedeau rar. Pentru că unul locuia în vestul oraşului, iar celălalt în est.
Într-o zi se întâlniră din întâmplare pe stradă. Nu se mai văzură tare de mult. Bucuroși, s-au invitat reciproc la un pahar, să cinstească întâlnirea.
Intrară într-un birt și după două-trei pahare, unul dintre ei zise: Read more →
O VULPE ŞI-UN COCOR legară mare prieteşug.
Într-o zi se gîndi vulpea să-1 ospăteze pe cocor şi se duse să-l poftească la masă.
-Să vii, cumetre, îi spuse ea, să vezi ce te-oi ospăta!
Cocorul nu se lăsă poftit de două ori şi, cu pasu-i semeţ,
porni la ospăţ. Vulpea îi pregătise din ajun nişte griş cu lapte şi-l întinse subţire-subtire -aşa, ca să fie! – pe-un fund de farfurie. Văzîndu-si musafirul, puse farfuria pe masă şi-l îmbie cu-o voce mieroasă:
Read more →
TRĂIAU ODATĂ UN MOŞ şi o babă. Într-o zi se duseră amâîndoi în pădure să culeagă ciuperci şi găsiră acolo o răţuşcă. Era o răţuşcă cum sînt toate răţuştele, doar că era cam şchioapă de-un picior. Bătrînii o aduseră în bătătura lor.
A doua zi, baba şi moşul o porniră iar Read more →
A FOST ODATĂ, TARE demult, un bătrîn şi o bătrînică. Erau atît de săraci că n-aveau după ce bea apă. Moşul se ducea în fiecare zi la pădure, să ia lemne de foc, pe care le vindea apoi la oraş, spre a-şi cîştiga pîinea cea de toate zilele.
Într-o zi, în timp ce se îndrepta spre cărările dificile ale munţilor, văzu trei copii schingiuind o vulpe pe care nu se ştie cum o prinseseră. Făcîndu-i-se milă, zise copiilor!
-E mare păcat să chinuiţi un biet animal! Nu vreţi să mi-l vindeți mie?
Copiii se învoiră şi cînd avură în palmă cîteva monede îi dădură bucuroşi vulpea şi o zbughiră peste cîmp.
Bătrînul dezlegă frînghia care aproape sugrumase gîtul vulpii şi zise:
Read more →
ÎN TIMP CE-ŞI ARA CÎMPUL, un ţăran se pomeni pe neaşteptate cu un urs, mormăind în spatele lui ;
- Pregăteşte-te, că-te mănînc!
- Dă-mi pace, ursule, numai pînă oi sădi un cîmp cu sfeclă din care vei lua Read more →
UN ŢĂRAN avea în gospodăria lui un cîine foarte credincios, dar care îmbătrînise. Soţia lui l-a sfătuit să-l alunge, căci nu le mai servea deloc ca paznic. Răguşise rău, de abia mai putea lătra, iar dinţi, ca să muşte pe nepoftiţi, puţini îi mai rămăseseră.
Aşadar, cîinele cel bătrîn se trezi azvîrlit în mijlocul drumului. Mergînd alene, Read more →
CÎNDVA, o maimuţă se privea într-o oglindă. Văzîn-du-şi doar mâinile şi picioarele, şi gîndindu-se la puterea ei, cît şi la atîtea viclenii de care era în stare, ea crezu că e la fel ca omul, sau poate şi ceva mai mult decît el. Dar cum nu era Read more →
ADESEORI MĂ GÎNDESC cine a făcut pământul, pietrele, pădurile, rîurile… Sînt însă sigură că Soarele este tatăl tuturor. Săracul de el, cîte griji n-a avut şi mai are el!
Dacă mă gîndesc bine, Pămîntul e ca o masă acoperită cu o faţă curată verde, mereu Read more →
