[dropcap1]T[/dropcap1]RĂIAU ODATĂ UN MOŞ şi o babă. Într-o zi se duseră amâîndoi în pădure să culeagă ciuperci şi găsiră acolo o răţuşcă. Era o răţuşcă cum sînt toate răţuştele, doar că era cam şchioapă de-un picior. Bătrînii o aduseră în bătătura lor.
A doua zi, baba şi moşul o porniră iar cu coşul la pădure, după ciuperci şi mure, nu înainte însă de a-i face răţuştei lor un cuibar, lîngă coşar.
De-ndată ce plecară ei, rățuşcă se dădu peste cap de se făcu o fetiţă-copiliţă, frumuşică şi harnică cum altele nu-s: deretică prin casă, aduse apă de la fîntînă şi le făcu bătrînilor nişte plăcinte de pomină.
Se-ntoarseră moşul şi baba acașă şi se cruciră:
-Cine să ne fi făcut toate acestea?
Iar vecinii de colo:
-Am văzut o fată, cam şchioapă de-un picior, dar harnică din cale-afară: aducea apă în găleată şi deretica prin casa toată.
În dimineața următoare moşul şi baba se prefăcură numai că pleacă şi se ascunseră într-o şură. Răţuşca iar se dădu peste cap de se făcu o fetiţă-copiliţă, puse mîna pe vedre şi se duse cu ele la fîntînă. Atunci moşul şi baba săriră îndată din şură, strînseră penele împrăştiate şi le-aruncară în cuptor pe toate.
Cînd se întoarse fetiţa-copiliţa, ia penele de unde nu-s. Şi începu a plînge biata, a se văita, rugîndu-i pe moş şi pe babă să-i dea o furcă mititică cu fuior, să le facă treabă cu spor. Apoi se aşeză pe prispă şi prinse a toarce. Cum şedea aşa şi torcea, iată că trece în zbor un stol de gîşte sălbatice. Atunci fetiţa numai că le ruga pe acele gîşte:
Gîştelor, suratelor, daţi-mi şi mie cîte-o pană!
Iar gîştele de sus:
-Alte surate îndată ne-or urma; Să le ceri, ţi-or da.
Iată însă că în curînd fetiţa noastră zări un gînsac care zbura singur. Gînsacul acela se îndură de fată şi-i dădu penele îndată.Fetița îmbrăcă penele, se prefăcu iar în rățușcă și se ridică în zbor.
Plânseră moșul și baba după rățușca lor, dar ce puteau face?