Rățușca șchioapă

[dropcap1]T[/dropcap1]RĂIAU ODATĂ UN MOŞ şi o babă. Într-o zi se du­seră amâîndoi în pădure să culeagă ciuperci şi găsiră acolo o răţuşcă. Era o răţuşcă cum sînt toate răţuştele, doar că era cam şchioapă de-un picior. Bătrînii o aduseră în bă­tătura lor.
A doua zi, baba şi moşul o porniră iar cu coşul la pădure, după ciuperci şi mure, nu înainte însă de a-i face răţuştei lor un cuibar, lîngă coşar.
De-ndată ce plecară ei, rățuşcă se dădu peste cap de se făcu o fetiţă-copiliţă, frumuşică şi harnică cum altele nu-s: deretică prin casă, aduse apă de la fîntînă şi le făcu bătrînilor nişte plăcinte de pomină.
Se-ntoarseră moşul şi baba acașă şi se cruciră:
-Cine să ne fi făcut toate acestea?
Iar vecinii de colo:
-Am văzut o fată, cam şchioapă de-un picior, dar harnică din cale-afară:  aducea apă în găleată şi deretica prin casa toată.
În dimineața următoare moşul şi baba se prefăcură numai că pleacă şi se ascunseră într-o şură. Răţuşca iar se dădu peste cap de se făcu o fetiţă-copiliţă, puse mîna pe vedre şi se duse cu ele la fîntînă. Atunci moşul şi baba săriră îndată din şură, strînseră penele împrăştiate şi le-aruncară în cuptor pe toate.
Cînd se întoarse fetiţa-copiliţa, ia penele de unde nu-s. Şi începu a plînge biata, a se văita, rugîndu-i pe moş şi pe babă să-i dea o furcă mititică cu fuior, să le facă treabă cu spor. Apoi se aşeză pe prispă şi prinse a toarce. Cum şedea aşa şi torcea, iată că trece în zbor un stol de gîşte sălbatice. Atunci fetiţa numai că le ruga pe acele gîşte:
Gîştelor, suratelor, daţi-mi şi mie cîte-o pană!
Iar gîştele de sus:
-Alte surate îndată ne-or urma; Să le ceri, ţi-or da.
Iată însă că în curînd fetiţa noastră zări un gînsac care zbura singur. Gînsacul acela se îndură de fată şi-i dădu penele îndată.Fetița îmbrăcă penele, se prefăcu iar în rățușcă și se ridică în zbor.
Plânseră moșul și baba după rățușca lor, dar ce puteau face?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *